Sudor

449 întrebări, 0 selectate

1
La producerea în serie a semifabricatelor, trasarea se realizează după:
1
Sculele utilizate la trasare sunt:
1.
2.
3.
4.
5.
1
Masa de trasare este fabricată din:
1
Formatele standardizate pentru realizarea desenelor de execuție sunt:
1
Unitatea de măsură de bază utilizată în industria constructoare de mașini este:
2
Indică 2 avantaje caracteristice trasării dupa șablon:
1.
2.
1
Cantitatea maximă de carbon din componența oțelului este ________ %, iar din componența fontei este până la ______ %.
2
Scrie metodele de îndoire a metalelor după:
– natura efortului
– temperatura de operare
1
Îndreptarea oțelului la cald se realizează în limitele de temperatură:
1
Îndoirea este recomandată pentru metalele cu _____________________ ridicată.
2
La operațiile de îndreptare a oțelului, la temperaturi mai mici de 600°C, apar _____________________ interioare, care pot provoca _____________________ .
2
Îndreptarea plăcilor din cupru (Cu) se realizează la o temperatură maximă de ______°C, iar depășirea acesteia va duce la sporirea ________________ cuprului.
1
Sculele manuale utilizate la debitarea metalelor sunt confecționate din:
1
Scrie 3 operații de lăcătușărie pentru înlăturarea adaosului de prelucrare:
1.
2.
3.
1
După natura efortului depus, debitarea semifabricatelor este:
1
Scrie metodele de găurire a metalelor:
1.
2.
3.
2
În funcție de destinație, cele mai răspândite filete sunt:
1
În funcție de sensul de înfășurare al spirei, deosebim filete:
1.
2.
1
Pentru realizarea filetului interior este nevoie de ___________________________și ___________________________, iar la realizarea  filetului exterior utilizăm ___________________________ și ___________________________.
1
Îmbinarea șurub-piuliță reprezintă o îmbinare ___________________________, iar cea prin sudare se consideră o îmbinare ___________________________.
2
Găurirea se realizează, de regulă, cu ___________________________, iar turația organului de lucru principal al mâinii de găurit se alege în dependență de ___________________________ metalelor.
1
Pilirea este un procedeu de prelucrare prin __________________________ a metalelor, realizată cu ajutorul unor scule numite _________________________.
1
Pentru sporirea durității dinților, la fabricare, pilele sunt supuse suplimentar unui___________________________________________________________________.
1
Dupa forma danturii, pilele de lăcătușărie pot fi : 
1.
2.
3.
1
Scrie 3 scule manuale, frecvent utilizate la debitarea tablelor:
1.
2.
3.
1
Punctatorul se confecționează din oțel:
A. de scule călit
B. de scule necalmat
C. de calitate călit
D. de construcție
1
Trasarea în plan NU se realizează în baza:
A. conturului piesei pe o singură suprafață
B. piesei pe mai multe suprafețe
C. conturului piesei uzate pe o singură suprafață
D. șablonului pe suprafața semifabricatului
1
Unealta utilizată la trasarea pe table din oțel este:
A. ac de trasat
B. creion
C. cretă
D. pix
1
Unealta utilizată la trasarea pe table din aluminiu este:
A. ac de trasat
B. creion
C. cretă
D. pix
3
Pe o foaie de tablă cu dimensiunile de 2000x1000mm pot fi trasate dreptunghiuri de mărimea 500x400 mm nu mai mult de:
A. 7
B. 8
C. 9
D. 10
2
Pentru mărirea productivității muncii, la operația de trasare este utilizat:
A. calibrul
B. piesa uzată
C. șablonul
D. modelul
2
Particularitățile tehnologice ale metalului sunt:
A. rezistența, duritatea, plasticitatea, elasticitatea
B. dilatarea termică, conductibilitatea termică și electrică
C. sudabilitatea, forjabilitatea, prelucrabilitatea
D. viscozitatea, fragilitatea, rezistența la uzare
2
La calculul lungimii inițiale a unui semifabricat plastic deformat se orientează după:
A. direcția de laminare
B. fibra medie deformată
C. axa neutră
D. rezistența la îndoire
1
Pentru îndoirea la cald a țevilor din cupru se recomandă umplerea lor cu:
A. colofoniu
B. nisip cernut
C. rumeguș uscat
D. ulei fierbinte
2
Pentru modificarea razei de îndoire a metalelor pe valț se reglează poziția:
A. cilindrului conducător
B. cilindrului condus
C. cilindrilor conducători
D. cilindrilor conduși
3
Câte semifabricate cu dimensiunea 200x300 mm putem obține dintr-o tablă din aluminiu de dimensiuni standarde 1000x1000 mm?
A. 16 buc., rest (100x1000)mm
B. 15 buc., rest (100x1000)mm
C. 14 buc., rest (100x1000)mm
D. 13 buc., rest (100x1000)mm
2
Consecutivitatea utilizării uneltelor pentru realizarea operației de debitare este:
A. polizor unghiular, perie de sârmă, pilă, trasator
B. perie de sârmă, trasator, polizor unghiular, pilă
C. polizor unghiular, trasator, perie de sârmă, pilă
D. trasator, perie de sârmă, pilă, polizor unghiular
1
Unealta utilizată pentru debitarea unei bare din cupru cu diametrul 100 mm este:
A. ferestrăul de mână
B. ghilotina mecanizată
C. dalta
D. foarfeca manuală
2
Cu care utilaj Nu poate fi realizată debitarea unei bare din oțel cu diametrul 20 mm și cu o duritate sporită (HRC-55)?
A. cu ferestrăul de mână
B. cu flacără de gaz
C. cu disc abraziv
D. cu arc electric
1
Accesoriul de protecție obligatoriu la debitarea cu mașina de tăiat unghiulară este:
A. casca
B. mănușile
C. ochelarii
D. jambiera
1
Uneltele manuale de debitare a metalelor prin forfecare sunt fabricate din:
A. oțel rapid
B. oțel carbon
C. oțel carbon de scule
D. fonte aliate cu mangan
1
La reglarea unui foarfece manual pentru metale, jocul admisibil între tăișuri este:
A. 0 mm
B. 0,5 mm
C. 1,0 mm
D. 1,5 mm
1
Debitarea manuală a metalelor se realizează cu:
A. pila cu dinți drepți
B. polizorul unghiular
C. ferestrăul mecanic alternativ
D. ferestrăul manual
2
Unealta utilizată pentru debitarea unui cornier cu dimensiunile de 40x40x5mm este:
A. pila bastard
B. dalta plată
C. ferestrăul mecanic
D. foarfeca pentru metal
3
Scrie mărimea indicată de șublerul din imagine.
2
Consecutivitatea utilizării uneltelor pentru pregătirea rostului de sudare este:
A. hârtia abrazivă, peria de sârmă, trasatorul, ferestrăul manual, pilele
B. peria de sârmă, trasatorul, ferestrăul manual, pilele, hârtia abrazivă
C. trasatorul, ferestrăul manual, pilele, hârtia abrazivă, peria de sârmă
D. pilele, hârtia abrazivă, peria de sârmă, trasatorul, ferestrăul manual
1
Pilele cu dantură fină se folosesc la pilirea:
A. Ti, Cr
B. Pb, Ni
C. Ag, Mg
D. Fe, Cu
1
Pilele cu finețea dinților de clasa 2 sunt considerate:
A. aspre
B. bastarde
C. semifine
D. fine
2
Succesiunea utilizării pilelor pentru prelucrarea unei suprafețe metalice este:
A. aspre, bastard, semifine, fine
B. bastard, semifine, fine, aspre
C. aspre, semifine, fine, bastard
D. semifine, aspre, bastard, fine
2
Ce adaos de prelucrare prin pilire este necesar de înlăturat la capătul unei bare cu lungimea inițială de 53mm, dacă lungimea finală trebuie să fie de 49mm?
A. 1,0mm
B. 2,0mm
C. 3,0mm
D. 4,0mm
1
În lăcătușărie, operația de pilire are drept scop:
A. îndreptarea suprafețelor prelucrate
B. îndepărtarea adaosului de prelucrare
B. îndepărtarea adaosului de prelucrare
D. lustruirea suprafțelor prelucrate
1
Pilele bastard sunt destinate pentru pilirea de:
A. degroșare
B. finisare
C. superfinisare
D. lustruire
2
Pentru a evita accentuarea urmelor, ca rezultat al pilirii de degroșare, serecomandă pilirea:
A. longitudinală
B. transversală
C. în cruce
D. circulară
2
La fixarea metalelor moi în menghină se recomandă:
A. utilizarea apărătorilor de protecție
B. aplicarea forțelor de strângere mici
C. corelarea forțelor de strângere cu duritatea metalului
D. aplicarea forțelor de strângere mari
1
La prelucrarea metalelor dure se utilizează pile:
A. aspre
B. bastard
C. fine
D. dure
1
Pilele semifine sunt recomandate pentru îndepărtarea stratului de metal cu grosimi de:
A. > 0,5mm
B. 0,2 – 0,5mm
C. 0,1 – 0,2mm
D. < 0,1mm
1
Simbolizarea filetului metric este:
A. Ø10
B. M12
C. M1/2”
D. 3/4”
1
Unghiul de ascuțire a burghiului pentru găurirea metalelor dure este:
A. 85-92°
B. 95-97°
C. 116-118°
D. 120-125°
1
Trasarea rizurilor pe semifabricate din oțel se realizează cupunctatorul.
Adevarat
Fals
1
Pentru obținerea unor semifabricate în serie, se folosește metodatrasării dupa model.
Adevarat
Fals
1
Trasarea este o operație de lăcătușărie, prin care dimensiunile de pesemifabricat se trec pe desen.
Adevarat
Fals
1
Operația de trasare poate fi realizată mecanizat.
Adevarat
Fals
1
Îndoirea în menghină se aplică pentru unghiul de îndoire max. 90°.
Adevarat
Fals
2
Pentru metalele și aliajele cu rezistență mecanică sporită, îndoirea seaplică cu raze mici de curbură.
Adevarat
Fals
1
Îndoirea cu raze mici de curbură se aplică pentru metale și aliaje moi.
Adevarat
Fals
1
Îndoirea cu raze mici de curbură se aplică pentru fonte.
Adevarat
Fals
1
Prin îndoirea la cald forțele necesare deformării se micșorează.
Adevarat
Fals
1
Retezarea este operația care presupune tăierea capetelor barelormetalice.
Adevarat
Fals
1
Excizia constă în tăierea semifabricatului în mai multe bucăți.
Adevarat
Fals
1
Debitarea metalelor se face prin ștanțare.
Adevarat
Fals
2
Debitarea unei table cu grosimea de 10mm se realizează cu foarfecade mână.
Adevarat
Fals
2
Lichidul de ungere-răcire la ferestrăul mecanic alternativ se scurge înbatiul acestuia.
Adevarat
Fals
1
După debitare, marginile semifabricatelor prelucrate se examineazăpentru a se depista defectele.
Adevarat
Fals
1
Verificarea dimensiunilor pieselor debitate se face cu debitmetrul.
Adevarat
Fals
1
Pânza de ferestrău se fixează în corpul ferestrăului cu dinții orientațiînapoi.
Adevarat
Fals
1
Controlul vizual al pietrelor abrazive înainte de instalare este obligatoriu.
Adevarat
Fals
1
Pilirea este o operație de prelucrare prin așchiere.
Adevarat
Fals
1
Pentru îndreptarea pietrelor abrazive se folosește acul cu vârf dealamă.
Adevarat
Fals
2
Unghiul de ascuțire la vârful burghiului la găurirea oțelurilor aliate este mai mare decât unghiul burghiului, utilizat la găurirea Cu și Al.
Adevarat
Fals
2
Diametrul găurii pentru filet este egal cu diametrul interior al filetului.
Adevarat
Fals
1
Amorsarea arcului electric se realizează prin următoarele metode:
1
Puterea calorică a arcului electric depinde de:
1
Metodele de sudare a tablelor mai groase de 15mm sunt urmatoarele:
1.
2.
3.
2
Scrie consecutivitatea etapelor de formare a arcului electric:
1.
2.
3.
4.
2
Scrie criteriile principale de selectare a sursei de curent pentru sudarea metalelor:
1.
2.
3.
4.
5.
2
Scrie consecutivitatea operațiilor de pregătire a metalului pentru sudare:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
1
Scrie 3 tipuri de îmbinări la sudarea cu electrod învelit:
1.
2.
3.
2
Intensitatea curentului la sudare se stabilește în dependență de:
1.
2.
3.
1
Distanța dintre suprafața semifabricatului și vârful electrodului se numește:
2
Rolul miezului de oțel al transformatorului constă în:
3
Calculează intensitatea curentului de sudare (k=20) pentru îmbinarea tablelor subțiri cu grosimea S=6mm și diametrul electrodului 1,6mm:
1
La sudare, prin abrevierea ZIT, înțelegem:
1
Puterea arcului electric se calculeaza dupa formula:
A. (k+md)d
B. kd
C. Isud*Uarc
D. 0,24*Isud*Uarc*k
1
Sudarea tablelor subțiri se execută cu rostul în:
A. V
B. T
C. K
D. I
1
Tipul de electrozi utilizați pentru sudarea fontei la cald este:
A. EL-42A
B. VT-S30
C. EL-44T
D. VT-145
1
Sursa de curent alternativ de sudare este:
A. convertizorul
B. transformatorul
C. redresorul
D. agregatul de sudare
1
Intensitatea curentului electric se calculează dupa formula:
A. VP
B. (k+md)d
C. Isud*Uarc
D. 0,24*Isud*Uarc*k
1
Rostul cusăturii sudate reprezintă:
A. distanța dintre electrod și marginile pieselor de sudat
B. spațiul dintre suprafețele frontale ale pieselor
C. cusătura obținuta a pieselor sudate
D. volumul metalului depus
2
Electronii ce pătrund în zona arcului electric conduc la:
A. protecția materialului de adaos contra oxidării
B. amorsarea arcului de sudură
C. stabilitatea arderii arcului electric
D. rafinarea băii de sudură
1
Conținutul maxim de carbon în oțeluri este:
A. 1,4%
B. 2,14%
C. 4,6%
D. 6,67%
1
Criteriul principal de stabilire a intensitații curentului electric la sudarea manuală cu electrod învelit este:
A. lungimea electrodului
B. diametrul electrodului
C. grosimea materialului de bază
D. viteza de sudare
1
Componentele organice ce se regăsesc în învelișurile electrozilor de sudare sunt:
A. rutilice
B. celulozice
C. bazice
D. acidice
2
Sudarea cu polaritate inversă se aplică pentru:
A. table subțiri
B. table groase
C. aliaje feroase
D. fonte
1
Cu mărirea procentului de carbon, oțelul devine mai:
A. plastic
B. fragil
C. poros
D. elastic
1
Oțelul este aliajul fierului cu:
A. Hidrogen (H)
B. Carbon (C)
C. Siliciu (Si)
D. Azot (N)
1
Sudarea manuală cu arc electric face parte din procedeele:
A. termice
B. mecanice
C. termomecanice
D. termochimice
1
Diametrul electrodului se alege în dependență de:
A. grosimea materialului de bază
B. intensitatea curentului
C. tensiunea curentului
D. poziția de sudare
1
Metalul de adaos, utilizat la sudarea manuală (MMA) cu electrod învelit este:
A. sârma-electrod
B. electrodul fuzibil
C. sârma tubulară
D. electrodul nefuzibil
1
Îmbinarea sudată este calitativă, dacă:
A. MA are compoziție diferită de MB
B. MA conține elemente ce favorizează sudarea, indiferent de tipul MB
C. MA are compoziție chimică identică sau asemănătoare cu MB
D. MA are proprietăți fizice diferite de MB MA – material de adaos; MB – material de bază.
1
Pericolul caracteristic pentru procedeele de sudare cu utilizarea arcului electric este:
A. incendiul
B. electrocutarea
C. intoxicația
D. sufocarea
1
La sudarea cu arc electric, protejarea de electrocutare se realizează prin:
A. respectarea normelor incluse în instrucțiunile de securitate
B. executarea lucrărilor de reparație a surselor de sudare
C. utilizarea curentului continuu
D. izolarea suficientă a sursei de sudare
2
La sudarea manuală cu electrod fuzibil învelit:
A. învelișul electrodului influențează transferul materialului
B. nu se utilizează material de adaos
C. baia de sudare este protejată din exterior de gazul protector aplicat
D. electrodul nu este conductor de curent
2
La atingerea unui conductor electric, intensitatea curentului care trece prin corpul uman depinde de:
A. presiunea exercitată pe conductor
B. tensiunea în conductor și de rezistența electrică a omului
C. timpul aflării în contact
D. lungimea conductorului prin care trece curent electric
2
La sudarea cu arc electric, un scurtcircuit poate apărea atunci când:
A. sursa de sudare este polarizată greșit
B. arcul electric este foarte scurt
C. electrodul atinge polul opus
D. arcul electric se întrerupe
1
Tensiunea în coloana arcului cade odată cu creșterea lungimii arculuielectric.
Adevarat
Fals
1
La creșterea intensității curentului de sudare se reduce tensiunea de sudare.
Adevarat
Fals
1
La stingerea incendiilor provocate la sudarea electrica NU se utilizează furtunuri și găleți cu apă.
Adevarat
Fals
1
Grosimea pieselor de sudat NU influențează sudabilitatea.
Adevarat
Fals
1
Învelișul electrodului are rolul de a asigura stabilitatea arderii arculuielectric.
Adevarat
Fals
1
În bobina primară, tensiunea curentului electric este mai mare.
Adevarat
Fals
1
Sudorul efectuează conectarea și deservirea utilajului de sudare.
Adevarat
Fals
1
Pentru confecționarea electrozilor fuzibili pot fi utilizate bare din wolfram.
Adevarat
Fals
1
La sudarea electrică, cusătura de baza este alcatuită din metalul de bază și metalul de adaos.
Adevarat
Fals
1
Baia de sudură va fi omogenă când metalul de adaos este identic cu metalul de bază.
Adevarat
Fals
1
La sudarea cu electrod fuzibil învelit, arcul electric poate fi amorsat prin zgârierea sau tamponarea vârfului electrodului de suprafața semifabricatului.
Adevarat
Fals
1
În procesul de sudare, temperatura în coloana arcului electric este de 6000 grade C.
Adevarat
Fals
1
La sudarea cu curent alternativ, arcul electric de sudare poate fi amorsat și menținut mai ușor decât la sudarea cu curent continuu.
Adevarat
Fals
1
La sudarea manuală cu electrod învelit (MMA) în poziție de plafon, tensiunea de sudare se micșorează cu cca 15% comparativ cu poziția orizontală.
Adevarat
Fals
1
Întreruperea arcului prin ridicarea rapidă a electrodului în procesul de sudare duce la apariția incluziunilor de zgură în cusătură.
Adevarat
Fals
1
Curentul de sudare ales după diametrul electrodului NU depinde de poziția cusăturii în spațiu.
Adevarat
Fals
1
Polaritatea directă la sudarea în curent continuu are loc dacăelectrodul este catod.
Adevarat
Fals
1
Alegerea intensității curentului de sudare depinde de prezența impurităților pe suprafața piesei.
Adevarat
Fals
1
Polaritatea electrodului învelit influențează asupra tensiunii arcului.
Adevarat
Fals
2
Curentul trifazat este o înlănțuire din trei circuite monofazice alternative.
Adevarat
Fals
2
Scrie trei tipuri de manipulatoare pentru poziționarea semifabricatelor:
1.
2.
3.
1
Deservirea utilajului de sudare, realizată doar de un electrician calificat, presupune:
A. deconectarea instalației de sudare de la rețea
B. comutarea la alte rețele de tensiune
C. strângerea șuruburilor și clemelor
D. suflarea sursei de sudare cu aer comprimat uscat
1
La sudarea prin procedeul MAG, transferul picăturilor se realizează cu:
A. arc lung
B. arc scurt
C. transformare fină
D. transfer fin
1
Gazul de protecție activ este:
A. Oxigenul (O2)
B. Acetilena (C2H2)
C. Hidrogenul (H2)
D. Dioxidul de carbon (CO2)
1
Sudarea prin procedeul MAG se aplică pentru îmbinarea elementelor din:
A. oțel carbon
B. metale și aliaje nobile
C. oțel inoxidabil
D. aliaje din aluminiu
1
Prin cablul multiplu, în zona de sudare, sunt transportate elementele:
A. sârma de adaos, aerul de racire, sârma de curent
B. sârma de adaos, gazul protector, furtul de aer
C. gazul de protecție, sârma electrod, cablul de curent
D. sârma de wolfram, gazul de protecție, cablul de curent
1
Caracteristica externă a sursei de curent la sudarea MAG este:
A. brusc coborâtoare
B. brusc urcătoare
C. rigidă/constantă
D. aplatizantă
1
Cauzele apariției porozității (porilor) în cusătura de sudură sunt:
A. unghiul de deschidere mic
B. unghiul de deschidere mare
C. sudarea cu arc lung
D. conținutul de gaz insuficient
1
Consecințele diametrului prea mare al găurii pistolului de sudare sunt:
A. avansul sârmei este mai lent
B. sârma-electrod se îndoaie în interiorul duzei de contact
C. se îmbunătățește transferul curentului în sârma electrod
D. se înrăutățește transferul curentului în sârma electrod
1
În procesul de sudare MAG, la un redresor de sudare se reglează:
A. lungimea pachetului de furtun al arzătorului
B. curentul de sudura și viteza de alimentare cu sârmă
C. tensiunea de sudură și viteza de alimentare cu sârmă
D. debitul de gaz protector
1
Turbulența fluxului de gaz poate fi provocată de:
A. cantitatea mica a gazului protector
B. stropii care s-au lipit de duza de gaz
C. supraîncalzirea sârmei-electrod
D. viteza excesivă a sârmei-electrod
2
Avansul neuniform cu sârmă este cauzat de:
A. forța de presiune a rolei pe sârma este prea mică
B. lungimea cablului multiplu este prea mică
C. forța de presiune a rolei derulatorului este prea mare
D. frâna bobinei este reglată necorespunzător
1
Contactul insuficient dintre clema redresorului de sudare și piesa sudata provoacă:
A. instabilitatea arcului electric
B. neuniformitatea avansului sârmei
C. majorarea intensității curentului
D. micșorarea rezistenței de trecere a contactului
1
Arcul electric pulverizator se menține cu gaz protector:
A. mixt și tensiune înaltă
B. mixt și tensiune joasă
C. CO2 și tensiune înaltă
D. CO2 și tensiune joasă
2
Destinația bobinei de inductanță în instalația de sudare MAG este:
A. sporirea intensității curentului din rețea
B. reducea tensiunii din rețea până la tensiunea de sudare
C. transformarea curentului alternativ în curent continuu
D. atenuarea vârfurilor curentului în circuitul electric de sudare
1
Parametrii regimului de sudare, setați la echipamentul de sudare MAG-MIG, sunt:
A. intensitatea și tensiunea curentului
B. viteza de avans a sârmei și intensitatea curentului
C. tensiunea curentului și viteza de avans a sârmei
D. viteza de avans a sârmei și rata depunerii
2
Eroarea foarte frecventă, comisă la sudarea MAG, este:
A. lipsa de pătrundere la rădăcină
B. crestăturile marginale
C. incluziunile de zgură
D. neuniformitatea cordonului
3
Cum se schimbă profilul cusăturii în timpul sudării MIG/MAG, dacă creștetensiunea?
A. sudura devine mai lată, pătrunderea crește
B. sudura devine mai îngustă, pătrunderea crește
C. sudura devine mai lată, pătrunderea scade
D. sudura devine mai îngustă, pătrunderea scade
2
La sudare MAG lipsa topiturii din baia de sudare, poate fi prevenită prin:
A. sporirea vitezei de avans a sârmei și a tensiunii
B. ghidarea înclinată a pistolului de sudare
C. sporirea vitezei de sudare
D. creșterea înălțimii neprelucrate a muchiilor
1
Gazul de protecție, utilizat la sudarea în mediu protector de gaze inerte, este:
A. O2
B. N2
C. Ar
D. H2
1
Simbolul îmbinării cu rost în jumătate Y este
A. II
B. 1/2Y
C. Y
D. V
1
Intensitatea de sudare la procedeul MAG se reglează în dependeță de avansul sârmei.
Adevarat
Fals
1
Lungimea pachetului de furtun al pistolului la sudarea MAG constituie maxim 5m.
Adevarat
Fals
1
Polul negativ la sudarea MAG se află, de regulă, pe sârma electrod.
Adevarat
Fals
1
Pentru sudarea metalelor, sistemul Push-Pull, la instalația MIG/MAG, se utilizează la o distanță de 15m.
Adevarat
Fals
1
La mărirea distanței între duza de contact și materialul de bază pătrunderea se reduce.
Adevarat
Fals
1
Arcul electric scurt se generează prin scurtcircuitare.
Adevarat
Fals
1
O adâncime mai mare de pătrundere la sudarea MAG se obține prin metoda de sudare spre dreapta.
Adevarat
Fals
1
La sudarea MAG a îmbinării în T apare o cusătură convexă înaltă. Acest fenomen poate fi prevenit prin mărirea tensiunii de sudură.
Adevarat
Fals
1
În cazul arcului electric pulsant are loc transferul de metal cu picături fine și foarte puțini stropi.
Adevarat
Fals
1
La sudarea MAG, este strict interzisă purtarea brichetei în buzunarul îmbrăcamintei de protecție.
Adevarat
Fals
1
Razele infraroșii la sudare provoacă orbire.
Adevarat
Fals
1
La utilizarea gazului de protecție CO2, există pericol de intoxicare.
Adevarat
Fals
1
Din cauza surplusului de gaz protector, aerul din mediul ambiant pătrunde în zona sudurii.
Adevarat
Fals
1
Redresorul într-o instalație de sudare MIG/MAG are funcția de majorare a intensității curentului din rețea.
Adevarat
Fals
1
La sudarea MIG/MAG cu arzătorul înclinat înapoi, pătrunderea este mai mare.
Adevarat
Fals
1
Majorarea consumului de gaz protector contribuie la sporirea pătrunderii cusăturii.
Adevarat
Fals
2
La sudarea MIG/MAG, în cazul îmbinărilor de colț a tablelor cu grosimi diferite, se recomandă înclinarea arzătorului mai mult spre tabla mai subțire.
Adevarat
Fals
2
În cazul realizării unei îmbinari sudate (MIG) în poziție verticală descendentă, se recomandă coborârea tensiunii de sudare și micșorarea vitezei de avans a sârmei cu cca 30% față de valorile folosite la sudarea în poziție orizontală.
Adevarat
Fals
1
Diametrul duzei de gaz, la sudarea MIG/MAG, se alege în dependență de grosimea metalului de bază.
Adevarat
Fals
1
Scrie trei reguli ale securității muncii la exploatarea Generatorului de acetilenă:
1.
2.
3.
1
Scrie trei reguli de securitate a muncii la exploatarea Buteliei pentru gaze.
1.
2.
3.
2
Avantajele aparatelor moderne de tăiere cu plasmă față de sistemele vechi sautehnologiile alternative de tăiere sunt:
1.
2.
3.
2
Scrie consecințele alimentarii insuficiente cu gaz a arzătorului de tăiere.
1.
2.
3.
2
Frecvența de schimbare a consumabilelor instalației de tăiere cu plasmă depinde de următorii factori:
1.
2.
3.
1
Temperatura de lichefiere a oxigenului este:
A. -150°C
B. -160°C
C. -170°C
D. -180°C
1
Formula chimică a acetilenei este:
A. CH2
B. C2H
C. C2H2
D. C2H4
1
Temperatura de ardere a acetilenei în amestec cu oxigenul este de circa:
A. 2700°C
B. 2900°C
C. 3000°C
D. 3150°C
1
Grosimea peretelui la butelia de oxigen este:
A. 4mm
B. 6mm
C. 8mm
D. 10mm
1
Distanța minimă admisibilă între generatorul de acetilenă și flacără este:
A. 8m
B. 10m
C. 12m
D. 14m
1
Notarea convențională a sistemului generator de acetilenă „carbid în apă” este:
A. AC
B. CA
C. ACC
D. AAC
1
Pentru o productivitate mai mare la tăierea oxi-gaz, capul tăietorului trebuie poziționat la un unghi de:
A. 60°
B. 70°
C. 80°
D. 90°
1
Pentru realizarea tăierii calitative, puritatea oxigenului trebuie să fie de:
A. 96% O2
B. 97% O2
C. 98% O2
D. 99% O
2
Aprinderea amestecului de gaze în canalele arzătorului sau în arzătorul de tăiat și răspândirea flăcării în conductele de combustibil se numește:
A. șoc de invertor
B. întoarcerea flăcării
C. explozie
D. șoc de inversie
1
Jetul de plasmă poate atinge o temperatură mai mare de:
A. 10000°C
B. 12000°C
C. 14000°C
D. 16000°C
1
În rezultatul reacției dintre carbid si apă apare:
A. acetilmetana
B. acetilena
C. metanolacetilena
D. carboacetilena
1
La tăierea cu flacăra oxiacetilenică, temperatura de aprindere a metalului este:
A. mai mică decât temperatura sa de topire
B. mai mare decât temperatura sa de topire
C. egală cu temperatura sa de topire
D. egală cu temperatura flăcării
1
Presiunea oxigenului la tăierea cu flacăra de gaze este reglată în funcție de:
A. configurația semifabricatului
B. gazul rezidual din butelie
C. grosimea metalului și puritatea oxigenului
D. utilajul cu care se realizează tăierea
1
La tăierea cu capul magnetic se utilizează:
A. șablonul interior
B. șablonul exterior
C. șablonul combinat
D. șablonul spațial
1
Debitarea semifabricatelor la cald este recomandată pentru metalele:
A. dure
B. moi
C. groase
D. subțiri
2
Sudorul se protejează împotriva inhalării substanțelor nocive prin:
A. utilizarea substanțelor de degresare
B. utilizarea instalațiilor de ventilare și evacuare
C. aerisirea cu aer bogat în oxigen
D. utilizarea unui costum greu inflamabil pentru sudori
2
Dacă conținutul de carbon în oțel crește, atunci temperatura de topire scade.
Adevarat
Fals
1
Presiunea oxigenului în butelie este de 15MPa.
Adevarat
Fals
1
Debitarea la cald a semifabricatelor se face pentru materialele metalice de grosimi mici.
Adevarat
Fals
2
La tăierea cu flacăra oxiacetilenică, temperatura de aprindere a metalului în oxigen este egală cu temperatura sa de topire.
Adevarat
Fals
1
Investițiile pentru procurarea utilajului în debitarea cu oxigaz sunt mai mari în comparație cu cele pentru debitarea cu plasmă.
Adevarat
Fals
1
Debitarea cu plasmă nu necesită folosirea unui gaz combustibil.
Adevarat
Fals
1
Cu oxigaz pot fi debitate doar metalele neferoase.
Adevarat
Fals
2
Pentru a opri arcul electric la debitarea cu plasmă, este suficient să îndepărtăm pistoletul de la suprafața semifabricatului.
Adevarat
Fals
1
Debitarea cu oxigaz permite obținerea unei tăieturi mai precise și mai curate în comparație cu debitarea cu plasmă.
Adevarat
Fals
1
Costul de operare la debitarea cu plasmă este mai mic, comparativ cu debitarea oxigaz, datorită productivității mult mai înalte.
Adevarat
Fals
1
Cu plasmă se pot debita table ruginite, vopsite sau deteriorate la suprafață, cu grosimi de până la 50 mm.
Adevarat
Fals
1
Acetilena apare în rezultatul reacției dintre carbid și apă.
Adevarat
Fals
2
Identifică și scrie în spațiul rezervat denumirile părților componente ale aparatului de sudare MAG.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
2
Scrie denumirile (codificarea) pozițiilor de sudare în spațiu (conform ISO 6947), reprezentate în imagini.
a)
b)
c)
d)
e)
f)
2
Scrie denumirile elementelor rostului de sudare.
a -
b -
b1 -
c -
L -
S -
2
Scrie denumirile elementelor componente ale îmbinarii sudate.
1.
2.
3.
4.
5.
2
În spațiul rezervat indică imperfecțiunile la sudare.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
2
În spațiul rezervat indică imperfecțiunile interne la sudare.
1.
2.
3.
3
Descrie parametrul regimului de sudare care a determinat formarea cordonului de sudură din imagini.
A.
B.
C.
D.
E.
F.
2
Care imagine reprezintă o îmbinare de colț?
2
Care desen reprezintă vederea din față a cordonului de sudură?
2
Scrie denumirile părților componente ale tăietorului:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
1
Pentru realizarea filetului interior este nevoie de ___________________________ și ___________________________, iar la realizarea filetului exterior utilizăm ___________________________ și ___________________________ .
1
Îmbinarea șurub-piuliță reprezintă o îmbinare ___________________________, iar cea prin sudare se consideră o îmbinare ___________________________.
2
Găurirea se realizează, de regulă, cu ___________________________, iar turația organului de lucru principal al mașinii de găurit se alege în dependență de ___________________________ metalelor.
1
Pilirea este un procedeu de prelucrare prin __________________________ a metalelor, realizată cu ajutorul unor scule numite _________________________.
1
Pentru sporirea durității dinților, la fabricare, pilele sunt supuse suplimentar unui ___________________________________________.
1
La sudarea cu electrod învelit temperatura zonei catodice constituie ________ °C, iar a zonei anodice ________ °C.
1
Clemele de contact servesc pentru conducerea ______________________ de la portelectrod către ____________________ ce urmeaza a fi sudat(ă).
1
Curentul de scurtcircuit este mai _______________________ în comparație cu curentul de sudare.
1
Convertizorul este o sursă de sudare de curent ____________________________ ,Transformatorul este o sursă de sudare de curent __________________________ ,Redresorul este o sursă de sudare de curent _______________________________.
1
Sudabilitatea oțelurilor depinde de conținutul de _________________________ .
1
La sudarea manuală (MMA), o parte din _____________________ electrodului se transformă în picături care se depun în rost, iar o parte se transformă în _____________________ ce se depun pe suprafața semifabricatului.
1
Denumește zonele arcului electric cu polaritate directă, conform procentului de degajare a căldurii: 20% __________________ 38% __________________ 42% __________________
1
Unitatea de masură pentru curentul electric la sudare este ________________ , iar unitatea de măsură pentru tensiunea electrică este ____________________ .
1
Stingerea incorectă a arcului electric de sudare provoacă defecte ale îmbinărilor sudate, prin apariția în cusătură a ___________________ .
1
La îndepărtarea bobinei secundare de bobina primară a transformatorului, curentul de sudare _______________________ .
1
Coeficientul de depunere și randamentul la sudare depinde de _______________ învelișului electrozilor și de ______________ acestora.
1
La sudarea în poziție verticală, în comparație cu sudarea în poziție orizontală, curentul ______________________ cu cca ____________________ %.
2
Pentru reducerea deformațiilor _______________ la sudarea pieselor subțiri se aplică metoda de sudare în ________________ inverse.
1
Sudarea de încărcare se folosește, de regulă, la _____________________ părților uzate ale diferitor piese.
1
În comparație cu sudarea în poziție orizontală, la sudarea de plafon, curentul de sudare se ______________________________ cu cca __________________ %.
1
Procedeul de sudare MAG se aplică la sudarea construcțiilor metalice în mediu de gaze al _____________________________ și _____________________________ .
1
Sudarea sub strat de flux se aplică pentru oțelurile _______________________ și __________________________________________ cu grosimi mai mari de 2mm.
2
Scrie trei factori periculoși și trei factori nocivi la realizarea lucrarilor de sudare sub strat de flux:– periculoși: 1._______________ 2.______________ 3._____________ ;– nocivi:        1._______________ 2.______________ 3._____________ .
2
Descifrează compoziția chimică, conform GOST 1126/87, a sârmei pline din oțel S10MnSiMoCr2,5, utilizată la sudarea MIG/MAG:S _____________ ; 10 _____________ ; Mn _____________ ;Si _____________ ; Mo _____________ ; Cr2,5 ____________ .
3
Determină rata de depunere la sudarea ce durează 1 oră, daca viteza de avans asârmei este 12m/min, diametrul sârmei de 1,2mm, iar masa sârmei topite este de8,98g/m.Raspuns: _________________________ .
3
Calculează lungimea cordonului de sudura și consumul de argon la sudarea timpde 20min, în mediu de gaz protector inert, dacă viteza de sudare este 20cm/min,iar consumul de argon 8l/min.Raspuns: _________________________ .
3
Calculează suprafața totală a barei din oțel cu diametrul 0,2m și înalțimea 0.275m,sudat cu procedeul de gaze protectoare inerte și sârma electrod.Raspuns: _________________________ .
2
Scrie succesiunea procesului tehnologic de sudare cu arc electric sub strat de flux:1. ______ ; 2. ______ ; 3. ______ ; 4. ______ ; 5. ______ ; 6. ______ .A. Protejarea metalului lichid din baia topită de influența dăunatoare a oxigenului șiazotului din aer.B. Sudarea craterului de la sfârșitul cusaturii și terminarea procesului de sudare.C. Deplasarea sârmei electrod în direcția cusaturii cu viteza de sudare.D. Menținerea arderii stabile a arcului electric.E. Deplasarea sârmei electrod cu viteza de topire în zona de sudare.F. Amorsarea arcului electric.
1
Destinația urmatoarelor utilaje este:Butelie _____________________________________________________________Reductor de presiune __________________________________________________Generator de acetilena _________________________________________________
1
La tăierea cu gaz, aprinderea flăcării ______________ începe mai întâi cu adeschide robinetul ______________ .
1
În dependența de metoda de lucru, folosită la tăierea cu plasmă, electrodul seconsumă primul la tăierea ________________, iar duza se consuma prima latăierea _______________.
1
Presiunea normală de lucru la _____________ cu flacara de gaz, în cazul debităriibarelor din oțel, este de pâna la _____________ bari.
3
La taierea unei table de metal de grosimea 3mm, cu o viteza prestabilita de35cm/min, se consuma circa 8l/m acetilena. Câta acetilena se va consuma pentrutaierea a 55m de tabla? ____________________________ .
3
Calculează câte semifabricate, cu mărimea de 10x30cm, pot fi taiate dintr-o tablăde 1m2 și care va fi rebutul ___________________________________________ .
1
Sursa termică la procedeul de sudare cu flacara de gaze o constituie:___________________________________________________________________
1
Acetilena se prepară într-un dispozitiv numit:______________________________
1
Buteliile de acetilenă dizolvată sunt vopsite în culoarea ________________ șipoartă o inscripție de culoarea ________________ .
1
Numește 3 poziții de sudare a cusăturilor în spațiu, care pot fi realizate cu flacărăde gaz.
1.
2.
3.
3
Scrie în câte straturi se realizează sudarea cu flacară de gaz pentru grosimeametalului de:S = 6 mm ____________ S = 8 mm ____________ S = 15 mm ____________
1
Scrie tipurile de flăcări la sudarea oxi-gaz.
1.
2.
3.
1
Rolul fluxurilor la sudarea cu flacăra de gaz este:
1.
2.
2
Scrie trei avantaje ale procedeului de sudare cu flacără de gaz.
1.
2.
3.
1
Scrie trei dezavantaje ale procedeului de sudare cu flacara de gaz.
1.
2.
3.
3
Calculează lungimea sârmei de adaos ce se va consuma pentru sudarea a 4,5mlungime de cordon, având grosimea tablei de 2mm, daca la 1000mm lungime acordonului se consumă 0,6m sârma de adaos.______________________________________________________________________________________________________________________________________R: _________________
1
Gazul frecvent utilizat la sudarea cu flacără de gaz este: 
2
Acetilena dizolvată în butelii are următoarele avantaje:
1.
2.
3.
1
Reductorul de presiune, instalat la butelia de oxigen, are drept scop:
1
Înainte de sudare, piesele din fontă se preîncălzesc pâna la temperaturi de:
A. 400…500 gradeC
B. 500…600 gradeC
C. 600…700 gradeC
D. 700…800 gradeC
1
Oxidul de aluminiu are o temperatură de topire de aproximativ:
A. 500 gradeC
B. 1500 gradeC
C. 2000 gradeC
D. 2500 gradeC
1
Fluxurile pentru sudarea aluminiului sunt obținute pe baza de:
A. cloruri, fluoruri
B. cloruri, sulfuri
C. cloruri, halogeni
D. cloruri, radicali
1
Puterea calorică a flacării la sudarea magneziului este:
A. 20...50l/h acetilenă
B. 50...70l/h acetilenă
C. 70...90l/h acetilenă
D. 90...110l/h acetilenă
1
Pentru a identifoca buteliile de acetilenă dizolvată acestea sunt vopsite în:
A. alb cu inscripție roșie
B. alb cu inscripție albastră
C. alb cu inscripție verde
D. alb cu inscripție galbenă
1
Pericolul tipic la sudarea cu gaz este:
A. intoxicația
B. electrocutarea
C. incendiul și explozia
D. sufocarea
1
Protejarea sudorului de pericole în timpul sudării este asigurată prin:
A. sudarea în prezența șefului
B. exersarea realizării lucrarilor complexe
C. utilizarea mijloacelor de protecție personală
D. sudarea în încăperi autorizate
1
Temperaturile de ardere în oxigen a acetilenei sunt cuprinse între3100...3200 gradeC.
Adevarat
Fals
1
Pentru îmbinarea prin sudare a pieselor din cupru se folosește sârmadin cupru electrolitic (Cu-E) sau vergelele din cupru și argint (Cu-Agcu 2%Ag).
Adevarat
Fals
1
Acetilena se livrează în butelii speciale, care conțin masă poroasă.
Adevarat
Fals
1
La sudarea cu flacără de gaz, sârmele de adaos sunt protejate prinungere cu ulei sau substanțe organice.
Adevarat
Fals
1
Înaintea operației de sudare, piesele de sudat se fixează în câtevalocuri, pentru ca jocul dintre ele sa ramână constant.
Adevarat
Fals
1
Pentru sudarea aluminiului se recomandă o flacără cu exces deacetilenă.
Adevarat
Fals
1
La sudarea cuprului flacără este puternică din cauza conductibilitățiitermice mari a cuprului.
Adevarat
Fals
1
Postul de sudare cu flacără de gaz se poziționează într-un loc specialamenajat.
Adevarat
Fals
1
Procedeul de sudare cu flacără de gaz este selectat în funcție degrosimea și conductivitatea calorică a materialelor sudate.
Adevarat
Fals
1
La sudarea cu flacără de gaz, tablele cu grosimi de pâna la 4mm sepregătesc prealabil cu rostul în U.
Adevarat
Fals
1
La sudarea cu flacără de gaz, sudarea spre dreapta este o metodămai ușoara în comparație cu sudarea spre stânga.
Adevarat
Fals
3
Calculează volumul apei ( = 1,0kg/dm3), care va încapea într-un vas în formă decub, cu latura de 300mm, fabricat prin sudare, din tablă de oțel.
1
Lipirea este procedeul tehnologic de îmbinare a materialelor cu ajutorul unui______________________________, cu temperatura de topire mai joasă decâtcea a materialului de bază.
1
Dezavantajul lipirii cu __________________ moi și tari este rezistența mecanicărelativ __________________ a îmbinărilor realizate.
1
În funcție de compoziția lor _______________________, aliajele de lipit suntfoarte diferite.
1
Pentru a realiza o îmbinare prin lipire, _____________________ ce urmează a fiîmbinate trebuie să fie preventiv _____________________ .
2
Scrie doua avantaje majore ale asamblărilor realizate prin lipire cu aliaje moi fi tari.
1.
2.
2
În industria constructoare de mașini, lipirea cu aliaje tari poate fi realizata prinurmătoarele procedee tehnologice:
1.
2.
3.
2
Curățarea preventivă a suprafețelor de contact, care urmează a fi lipite, serealizează prin următoarele două metode:
1.
2.
1
Scrie materialele utilizate la îmbinarea metalelor prin procedeul de lipire:
1.
2.
3.
1
Scrie în spațiul rezervat temperatura de topire pentru metalele:1. Titan ____________________ gradeC2. Magneziu ____________________ gradeC3. Cupru ____________________ gradeC
1
Scrie denumirea adezivilor utilizați la lipirea metalelor:
1.
2.
2
Scrie trei reguli de organizare a locului de munca la lipirea aliajelor cu ciocanul delipit.
1.
2.
3.
2
Scrie trei metode de protecție a metalelor feroase contra coroziunii:
1.
2.
3.
1
Aliaje care NU se folosesc la lipirea cu aliaje moi și tari sunt:
A. aliaje din plumb
B. aliaje din staniu
C. aliaje din fier
D. aliaje din zinc
1
Aliajele de lipit moi au în compoziția lor:
A. Sn + Cu
B. Sn + Pb
C. Cu + Zn
D. Cu + Sb
1
Aliajele de lipit tari au în compoziția lor:
A. Cu + Zn
B. Cu + Ni
C. Zn + Al
D. Zn + Fe
1
Ciocanul de lipit electric dezvoltă o temperatură în intervalul:
A. < 400 gradeC
B. 400 ... 550 gradeC
C. 550 ... 650 gradeC
D. > 650 gradeC
1
Aparatul folosit la lipirea cu aliaje tari este:
A. pistolul de lipit
B. lampa cu gaze
C. cleștele de lipit
D. ciocanul de lipit
1
Fluxurile au următoarea funcție:
A. protejează baia de topit împotriva oxidării
B. favorizează topirea materialului de bază
C. sporesc rezistența mecanică a lipirii
D. reduc umezeala în zona de lipire
1
Prin noțiunea de “Apa tare” se are în vedere:
A. acidul clorhidric diluat
B. clorura de zinc
C. clorura de amoniu
D. acidul sulfuric diluat
1
Prin noțiunea de “Țipirig” se are în vedere:
A. acidul clorhidric diluat
B. clorura de zinc
C. clorura de amoniu
D. acidul boric
1
La lipirea cu aliaje tari, în calitate de flux se utilizează:
A. stearina
B. colofoniul
C. boraxul
D. clorura de zinc
1
Componentul de contact (pana de lipit) al unui ciocan de lipit se confecționeazădin:
A. alamă
B. cupru (Cu)
C. nichel (Ni)
D. bronz
1
În calitate de aliaj de lipit, aliajul de staniu (fludorul) se utilizează în:
A. tinichigerie
B. instalații sanitare
C. instalații frigotehnice
D. instalații electronice
2
Lipirea cu aliaje moi se aplică la îmbinările:
A. de colț
B. cap-la-cap cu rost în Y
C. cu margini suprapuse
D. cap-la-cap fara rost
2
Lipirea cu aliaje tari se aplică la îmbinările:
A. de colț
B. cap-la-cap cu rost în Y
C. cu margini suprapuse
D. cap-la-cap fara rost
2
La lipirea cu aliaje tari se utilizează flacăra:
A. normală
B. carburantă/reducătoare
C. oxidantă
D. dură
2
Vârful ciocanului de lipit este fabricat din cupru (Cu) deoarece:
A. este ușor
B. se încălzește rapid
C. aliajul de lipit nu aderă la suprafața lui
D. aliajul de lipit se topește mai rapid
2
Pâna la realizarea procedeului de lipire cu adezivi, suprafețelemetalice din zona de lipire trebuie să fie aspersate.
Adevarat
Fals
2
La lipirea cu curenți de înaltă frecvența, încălzirea piesei este cauzatăde câmpul magnetic.
Adevarat
Fals
1
Operația de lipire cu aliaje tari se realizează utilizând mai des staniu/cositor.
Adevarat
Fals
1
La lipirea cu adezivi, decaparea se face cu acid clorhidric.
Adevarat
Fals
2
Controlul distructiv al îmbinărilor prin lipire se realizează cuultrasunet și cu raze X.
Adevarat
Fals
1
Marcile de aliaje de lipit Sn+Pb sunt utilizate în calitate de aliaje delipire tare.
Adevarat
Fals
1
Temperatura de lipire a aliajelor tari este > 400 gradeC.
Adevarat
Fals
1
Ciocanul de lipit electric este echipat cu transformator.
Adevarat
Fals
1
Barele de cupru, care ies din carcasa pistolului de lipit, sunt capeteleînfașurării secundare.
Adevarat
Fals
1
Pentru lipirea materialelor dupa curățirea mecanică se executăsuplimentar degresarea suprafețelor cu soluție alcalină.
Adevarat
Fals
1
Aliajul de lipit are temperatura de topire mai mare decâttemperatura de topire a materialului de bază.
Adevarat
Fals
1
Contactul polietilenei cu hidrocarburi (carburanți, uleiuri) și cu _______________prezintă risc de explozie sau aprindere violentă.
1
La îndoire, polipropilena NU se _________________________ în comparație cumaterialele fragile.
1
PVC-ul (policlorura de vinil) este un bun __________________________ electric.
2
Pentru realizarea unor îmbinări sudate calitative, zona de sudura trebuieprotejată împotriva influențelor __________________ , iar zonele învecinate,dispozitivele de lucru și încălzire sa fie prealabil __________________ .
3
Propune două soluții de prevenire a riscului de surpare a pereților unui șanț, dacă:adâncimea acestuia este de 1,25m; se gasește pe un teren cu coeziune mijlocie;pereți sunt verticali și nesprijiniți.
1.
2.
1
Pe exteriorul țevii din polietilenă este marcată data _________________, numele________________, diametrul țevii, grosimea ________________, raportul dintrediametrul exterior al conductei și grosimea peretelui (SDR), tipul _____________folosit.
1
Procedeul folosit la fabricarea țevilor din masa plastică, în industria constructoarede mașini, se numește _______________________________________________ .
1
Polietilena nu este un material reciclabil, deoarece aceasta se obșine printr-unproces tehnologic ________________________________________________ .
1
La sudarea mecanizata a țevilor PVC, încalzitorul trebuie să fie îndepărtat dinzona îmbinării, imediat după:
A. semnalul sonor al temporizatorului
B. apariția bavurii inițiale
C. deplasarea manetei de control în dreapta
D. deplasarea țevii mobile în dreapta
2
Dacă la sudarea prin electrofuziune, tensiunea este mai mica fața de cearecomandată, iar timpul de încalzire mai îndelungat, vom obține o îmbinare:
A. excelentă
B. acceptabilă
C. necalitativă din cauza încălzirii insuficiente
D. necalitativă din cauza încălzirii excesive
1
Un mijloc eficient de stingere a electro-generatorului portabil, care s-a aprins dincauza scurgerii de combustibil, este:
A. apa
B. nisipul
C. plapuma greu in amabila
D. stingatorul cu pulbere
1
Stingatorul ce prezintă pericol de electrocutare la stingerea instalațiilor electriceeste:
A. cu pulbere
B. cu spumă mecanică
C. cu dioxid de carbon
D. cu apă pulverizată
1
În cazul folosirii unui stingator cu dioxid de carbon, tehnica securității prevede:
A. purtarea ochelarilor de protecție
B. evitarea contactului neprotejat cu țeava stingătorului
C. deconectarea preventivă a curentul electric
D. oprirea respirației pentru a evita inhalarea gazului
2
Dacă într-un subsol, generatorul portabil de curent electric, antrenat de un motordiesel, a luat foc, primele acțiuni întreprinse de sudor sunt:
A. oprirea motorului – anunțarea pompierilor – aplicarea stingătorului
B. anunțarea pompierilor – oprirea motorului – aplicarea stingătorului
C. anunțarea proprietarului – oprirea motorului – anunțarea pompierilor
D. declanșarea alarmei – anunțarea pompierilor – aplicarea stingătorului
1
Expresia care NU se referă la dimensiunile de bază ale conductelor de polietilenăeste:
A. diametrul nominal
B. grosimea peretelui
C. raportul dimensional standard
D. denumirea și tipul fitingului
1
Îmbinarea nedemontabilă a conductelor din PEHD se realizează prin:
A. racorduri cu flanșă
B. mufe
C. racorduri de strângere
D. electrofuziune
1
Îmbinarea demontabilă a conductelor din PEHD se realizează prin:
A. manșon
B. sudarea cap-la-cap
C. electrofuziune
D. treceri polietilena-oțel
1
Conductele PEHD sunt folosite pentru transportarea fluidului în limita detemperaturi:
A. t = 0 gradeC ... + 95 gradeC
B. t = - 40 gradeC ... + 60 gradeC
C. t = - 60 gradeC ... + 20 gradeC
D. t = + 65 gradeC ... + 95 gradeC
1
Temperatura mediului ambiant, nefavorabilă pentru executarea lucrarilor desudare PEHD, este:
A. t < 30 gradeC
B. t > 5 gradeC
C. t > 15 gradeC
D. t > 30 gradeC.
1
Conductele din polipropilenă cu diametrul de pâna la 20mm se taie cu:
A. ferestraul de mână
B. foarfeca pentru țevi
C. ghilotina manuală
D. ferestraul mecanic
1
Extremitățile țevilor, care nu sunt sudate, trebuie să fie închise cudopuri pentru a evita răcirea îmbinării cauzate de circulația aeruluidin mediul ambiant.
Adevarat
Fals
1
PVC-ul (policlorura de vinil) este bun izolator electric și este mai ușorca apa.
Adevarat
Fals
1
Materialele termoplastice nu sunt reciclabile.
Adevarat
Fals
1
Materialele termorigide (termoreactive) se înmoaie prin încălzire, darnu se topesc.
Adevarat
Fals
1
Materialele termoplastice se caracterizează printr-o rezistență bunăcontra razelor ultraviolete.
Adevarat
Fals
1
Temperatura de topire pentru polipropilena este cuprinsă între155...175 gradeC.
Adevarat
Fals
1
Țevile din polietilenă pentru alimentare cu apă au culoarea neagră cudungi de reperaj galbene.
Adevarat
Fals
1
Sarea este un component de bază a polipropilenei.
Adevarat
Fals
1
Polietilena PEHD are densitate joasă.
Adevarat
Fals
1
Materialele plastice au conductibilitate termică mare.
Adevarat
Fals
1
Abrevierile LDPE și PEJD reprezintă același material (polietileă dejoasă densitate).
Adevarat
Fals
1
Polietilena se aprinde ușor și arde cu flacără albastră, fară fum, dupăîndepărtarea flacării.
Adevarat
Fals
1
Țeava din PVC se aprinde foarte greu și arde după îndepărtareaflăcării.
Adevarat
Fals
1
Diferența de peste 50% dintre înalțimile bavurilor, în punctelediametral opuse, are loc din cauza jocului neuniform dintre capetelețevilor.
Adevarat
Fals
1
La sudarea cap-la-cap prin termofuziune a țevilor din polietilenă,zona îmbinării se subțiază puțin față de grosimea inițială a țevii.
Adevarat
Fals
1
Suprafața activă a termo-placii NU necesită curățare la fiecareaplicare.
Adevarat
Fals
1
La sudarea maselor plastice, presiunea aplicată pe țava în timpulîncălzirii este mai mare ca presiunea în timpul sudării.
Adevarat
Fals
1
Stingătorul cu spumă mecanică prezintă pericol de electrocutare.
Adevarat
Fals
1
La sudarea manuală a țevilor din PPR, îndepărtarea țevilor depe ansamblul dorn/bucșă se realizează după semnalul sonor alîncăzitorului.
Adevarat
Fals
1
Capetele opuse ale țevilor din polietilenă, sudate prin termofuziune,trebuie menținute deschise pentru a accelera răcirea îmbinăriisudate.
Adevarat
Fals
1
La sudarea prin termofuziune, presiunea de frecare NU se regleazăpentru fiecare caz particular.
Adevarat
Fals
1
Plasticitatea și fluiditatea polietilenei este redusă.
Adevarat
Fals
1
Sudarea în puncte este un procedeu de sudare prin __________________ și prin___________________ electrică de contact a două sau mai multe piese metalicesuprapuse.
2
Sudarea prin rezistență electrică cu un regim moale se caracterizează prin:
1.
2.
2
Scrie avantajele procedeului de sudare prin rezistență electrică.
1.
2.
3.
2
Scrie trei domenii de aplicare a procedeului de sudare prin rezistență electrică.
1.
2.
3.
2
Scrie trei funcții de bază ale electrodului de sudare prin rezistență electrică.
1.
2.
3.
1
Caldura necesară pentru generarea punctului de sudură are la bază:
A. efectul Joule
B. transformarea energiei electrice în energie termică
C. rezistivitatea electrică
D. efectul de frecare
1
La sudarea prin rezistență electrică, electrozii care sunt în contact cu pieselesudate închid circuitul dintre:
A. înfășurarile secundare ale transformatorului
B. înfășurarile primare ale transformatorului
C. electrozi
D. piesele sudate
1
La sudarea prin rezistență electrică, curentul de sudare este de ordinul:
A. mii de amperi
B. sute de amperi
C. zeci de amperi
D. unitați de amperi
1
Electrozii utilizați la sudarea prin rezistență electrică sunt raciți forțat cu:
A. aer
B. apă
C. azot
D. argon
2
La sudarea prin rezistență electrică, presiunea aplicată asupra elementelorîmbinate împiedică:
A. topirea în zona realizării punctului de sudură
B. apariția unui micro-arc electric
C. arderea superficială a metalului
D. formarea zgurii
1
La sudarea prin rezistență electrică, diametrul electrodului din cupru este ales înfuncție de:
A. natura materialului de bază
B. grosimea elementelor îmbinării
C. curentul de sudare
D. forța de apăsare
2
La sudarea prin rezistență electrică, regimul dur se aplică pentru îmbinarea:
A. aliajelor de aluminiu
B. oțelurilor inoxidabile
C. oțelurilor carbon
D. fontelor
1
Electrozii pentru sudare prin rezistență electrică sunt fabricați din:
A. aluminiu (Al)
B. cupru (Cu)
C. fier (Fe)
D. nichel (Ni)
1
Regimul moale la sudarea prin rezistență electrică nu necesită mașinide sudat de putere mare.
Adevarat
Fals
1
La sudarea prin rezistență electrică, pentru tablele din cupru șialuminiu sunt necesare densitați de curent de 180-250 A/mm2.
Adevarat
Fals
1
Tablele din oțeluri aliate se sudează prin rezistență electrică cu celemai dure regimuri.
Adevarat
Fals
1
Sudarea prin rezistență electrică în puncte se folosește la fabricarearecipientelor ermetice.
Adevarat
Fals
1
Sudarea prin rezistență electrică în relief este o metoda aplicata înconstrucția de mașini pentru producția în masă.
Adevarat
Fals
1
La sudarea prin rezistență electrică în puncte, diametrul vârfuluielectrodului se stabilește în funcție de intensitatea curentului desudare și este aproximativ egal cu diametrul punctului sudat.
Adevarat
Fals
1
La sudarea prin rezistență electrică în linie, calitatea sudurii depindeîn mare masură de calificarea sudorului.
Adevarat
Fals
1
La sudarea prin rezistență electrică în puncte, forța de apăsare arerolul de a apropia componentele sudate și de a deforma plasticpunctul topit.
Adevarat
Fals
1
Sudarea cap-la-cap prin presiune ți rezistență electrică este ometodă de îmbinare nedemontabilă a două semifabricate metalice,realizată fară metal de adaos.
Adevarat
Fals
2
Sudarea prin frecare a semifabricatelor metalice se realizează prinrezistența electrică.
Adevarat
Fals
1
La sudarea WIG, __________________________ arcului electric se realizează prin____________________ și impulsuri.
1
Sudarea cu electrod nefuzibil în mediu de azot se realizează cu electrozi fabricațidin ____________________ sau ____________________ .
1
Sudarea cu electrod nefuzibil la sudarea WIG se realizează cu electrozi fabricațidin __________________ pur sau aliat cu __________________ .
1
Pregatirea utilajului pentru sudarea WIG presupune suflarea (purjarea) furtunuluiși ____________ cu ____________ înainte de începerea sudării.
2
La sudarea WIG, amorsarea arcului trebuie realizată după _________________secunde din momentul debitării gazului, iar după întreruperea arcului electric,debitul de gaz se mai menține timp de ______________ secunde.
1
Sudarea manuală a tablelor subțiri prin procedeul WIG se realizează prinînaintarea spre ________________ , iar a tablelor mai groase de 12mm serealizează prin înaintarea spre ___________________ .
1
Electrozii de wolfram, folosiți la sudarea WIG, se produc sub formă de vergelecu lungimea de _____________ mm și diametrul încadrat între limitele_____________ mm.
2
Electrodul folosit la sudarea WIG/TIG este din wolfram sau aliaje de wolfram,deoarece temperatura de topire a acestuia este de _____________, ceea cepermite electrodului sa reziste în timpul procesului sudării, însă acesta se poate________________ în timp.
1
Gazele de protecție frecvent folosite la sudarea prin procedeul WIG sunt:
1
La sudarea cu curent continuu prin procedeul WIG, vârful electrodului semodeleaza în formă ____________________ .
1
Vârful electrodului, la sudarea cu curent alternativ prin procedeul WIG, semodelează în formă ____________________ .
1
La sudarea oțelurilor prin procedeul WIG, arcul electric este alimentat cu curent____________________ .
1
La sudarea ________________ și aliajelor lui prin procedeul WIG, arcul electriceste alimentat cu curent alternativ.
1
Scrie 2 factori de care depinde alegerea gazului de protecție la sudarea prinprocedeul WIG/TIG
1.
2.
2
La sudarea prin procedeul WIG/TIG, forma vârfului electrodului de wolframinfluențeaza asupra:
1.
2.
3.
1
Descifrează abrevierile reprezentative ale procedeului de sudare cu electrodnefuzibil în mediu de gaze inerte:1. WIG ____________________________________________________________2. TIG ____________________________________________________________
1
Sudarea prin procedeul WIG/TIG este realizată cu __________________ carefolosește un electrod nefuzibil din _________________ .
2
La sudarea prin procedeul WIG/TIG, gazul de protecție permite arcului electricsa se aprindă când distanța dintre _________________ și piesa de sudat este deaproximativ _________________ mm.
2
Dupa tipul curentului generat, sursele de curent utilizate la sudarea prinprocedeul WIG/TIG, se clasifică:
1.
2.
3.
4.
2
Polaritatea curentului, la sudarea WIG/TIG, se alege în funcție de:
1
Electrozii fabricați din wolfram pur sunt, de regulă, simbolizați prin_____________ și la un capat sunt marcați prin culoarea _____________ .
1
Setarea unui curent ce depășește limita admisibilă la sudarea WIG/TIG, va duce la________________ electrodului nefuzibil din wolfram, din care se vor desprindepicaturi fine ce vor ________________ îmbinarea sudată.
2
Scrie trei avantaje caracteristice procedeului de sudare WIG/TIG:
1.
2.
3.
2
Scrie două dezavantaje caracteristice procedeului de sudare WIG/TIG:
1.
2.
2
La sudarea WIG/TIG, setarea curentului sub limita admisibilă va reduce__________________ și va cauza __________________ cusăturii sudate.
2
Daca sudorul ține pistoletul de sudare cu electrod nefuzibil prea departe desuprafața de sudat, gazul de protecție se __________________ , iar calitateaîmbinării sudate se __________________ .
1
Echipamentul necesar pentru sudarea WIG/TIG include un _______________ desudare, care utilizează un ____________ nefuzibil din wolfram, o sursă de curentconstant și o ____________ cu gazul de protecție.
1
Scrie trei consumabile frecvent folosite la sudarea WIG/TIG:
1
Avantajul electrozilor din wolfram cu adaos de oxizi este:
A. durata limită de funcționare
B. durata îndelungată de funcționare
C. nu necesită ascuțire
D. nu necesită curațare frecventă
1
La sudarea cu electrod nefuzibil, curentul de sudare se alege în funcție de:
A. debitul de gaz
B. diametrul electrodului
C. diametrul duzei
D. tipul gazului de protecție
1
Răcirea arzătorului, la sudarea WIG/TIG, se face cu:
A. aer
B. gaz protector
C. apă
D. emulsie
1
Într-un electrod nefuzibil din wolfram WC20, cantitatea de oxid de ceriu este:
A. 20%
B. 2,0%
C. 0,20%
D. 0,22%
1
La sudarea WIG, în calitate de gaz protector se folosește:
A. CO2
B. argon + CO2
C. argon pur
D. O2
1
În conformitate cu standardul ISO, electrodul nefuzibil din wolfram cu un adaosde oxid de ceriu WC20, este marcat la un capăt prin culoarea:
A. verde
B. auriu
C. negru
D. gri
1
Riscul major la sudarea WIG/TIG în încaperi mici este:
A. sufocarea
B. intoxicarea
C. explozia
D. radiația
2
Dezavantajul electrozilor din wolfram pur este:
A. prețul înalt
B. durata limitata de funcționare
C. instabilitatea arcului în curent alternativ
D. instabilitatea arcului în curent continuu
1
Tipul electrodului nefuzibil care necesită respectarea condițiilor speciale deprotecție a muncii este:
A. WY20
B. WC20
C. WL20
D. WT20
1
Pentru protejarea baii de metal, argonul folosit la sudarea WIG/TIG este păstrat înbutelii colorate în:
A. roșu
B. albastru
C. verde
D. gri
1
Unghiul de ascuțire a electrodului nefuzibil din wolfram depinde de:
A. grosimea materialului
B. intensitatea curentului
C. tipul gazului de protecție
D. materialul electrodului
1
Gazul de protecție recomandat pentru sudarea tablelor subțiri din oțel inoxidabilprin procedeul WIG/TIG este:
A. argon
B. azot
C. heliu
D. hidrogen
1
La sudarea prin procedeul WIG/TIG, amorsarea arcului electric în mediul protectorde gaze se realizează mai ușor în:
A. argon
B. azot
C. heliu
D. hidrogen
1
Gazul de protecție recomandat la sudarea materialelor cu conductivitate termicăsporită este:
A. argon
B. azot
C. heliu
D. hidrogen
1
La sudarea TIG, electrozii nefuzibili din wolfram pur se consumaâă mairapid în comparație cu cei fabricați din aliaje ale wolframului.
Adevarat
Fals
1
Procedeul de sudare WIG/TIG se bazează pe duritatea și rezistența latemperaturi foarte ridicate a electrodului din wolfram.
Adevarat
Fals
1
La sudarea WIG/TIG, alegerea electrodului nefuzibil se face îndependență de tipul și grosimea materialului de bază și depolaritatea curentului de sudare.
Adevarat
Fals
1
În conformitate cu standardul ISO, electrodul nefuzibil din wolframcu un adaos de oxid de toriu WT20 este marcat la un capăt princuloarea albastră.
Adevarat
Fals
2
La sudarea prin procedeul WIG/TIG cu o sursă de curent continuu șipolaritate directă, avem urmatoarele avantaje:Baia de sudura este pătrunsă și concentrată._________________________________________________________Viteza de sudare poate fi majorata._________________________________________________________Electrodul erodeaza mai lent._________________________________________________________Pot fi setate valori mici ale curentului.
Adevarat
Fals
2
Un curent mic de sudare, setat la procedeul TIG, poate limitapatrunderea și cauza desprinderea cusăturii din zona sudată.
Adevarat
Fals
1
Arzatoarele sau torțele folosite la sudarea prin procedeul WIG/TIGpot fi racite atât în mod normal, cât și forțat.
Adevarat
Fals
1
La sudarea prin procedeul TIG, în zona sudării nu se formează stropicare pot influența calitatea îmbinării sudate.
Adevarat
Fals
1
Circa 20% din cantitatea de caldură, generată la sudarea prinprocedeul WIG/TIG, se degajă în mediul ambiant.
Adevarat
Fals
1
Circa 50% din cantitatea de caldură, generată la sudarea prinprocedeul WIG/TIG, se consumă pentru topirea marginilormaterialului de bază în zona îmbinării.
Adevarat
Fals
1
Grosimea minima a tablelor sudate prin procedeul WIG/TIG este de0,5mm.
Adevarat
Fals
1
Procedeul de sudare WIG/TIG utilizează o sursă de curent alternativpentru sudarea aluminiului.
Adevarat
Fals
1
La sudarea manuală a aluminiului prin procedeul WIG/TIG, capătulelectrodului nefuzibil se ascute în formă conică.
Adevarat
Fals
1
Electrodul folosit la sudarea WIG/TIG este din titan sau aliaje aletitanului, deoarece acest material are o temperatură de topireridicată, aproximativ 3422 gradeC.
Adevarat
Fals
2
Amestecul de argon și heliu este un gaz de protecșie, folosit lasudarea aluminiului în curent continuu prin procedeul WIG/TIG,asigură creșterea vitezei de sudare și calitații îmbinării sudate.
Adevarat
Fals
1
La sudarea prin procedeul WIG/TIG, în mediu protector de argon,amorsarea arcului electric este dificilă.
Adevarat
Fals
1
Procedeul de sudare WIG/TIG este utilizat numai pentru sudareaoțelurilor inoxidabile și a materialelor neferoase, cum ar fi aluminiulși magneziul.
Adevarat
Fals
1
Duza pistoletului pentru procesul de sudare WIG/TIG trebuie să fierezistentă la temperaturi mari, de aceea este fabricată din fontăcenușie.
Adevarat
Fals
1
Sudarea prin procedeul WIG/TIG în condiții de vânt sau curenți deaer trebuie să fie însoțită de un aport mai mare de gaz de protecție.
Adevarat
Fals
2
Scrie în spatiul liber din dreptul fiecarei cifre din colana A litera corespunzatoare din coloana B.
Operatia de trasare
1. Masurarea unghiului
2. Masurarea grosimii
3. Masurarea diametrului
4. Trasarea pieselor
5. Asezarea pieselor de rotatie
Scule
a. Prisme
b. Trasator
c. Rigla
d. Compas de trasat
e. Subler
f. Raportor
g. Trasator paralel
2
Scrie în spațiul liber din dreptul fiecărei cifre din coloana A litera corespunzătoare din coloana B
Operația de trasare
1. Măsurarea unghiului
2. Măsuraria grosimii
3. Măsurarea diametrului
4. Așezarea pieselor de rotație
5. Trasarea Pieselor
Scule
a. Șuber
b. Compas de Trasat
c. Prisme
d. Riglă
e. Trasator paralel
f. Raptor
g. Trasator